Ex: formula puteri, formule analiza financiara, inmultirea radicalilor exercitii rezolvate
Custom Search

Miorita - comentariu literar

Miorita - comentariu literar

Balada “Miorita” este parte integranta din literatura populara “Acea inspiratiune fara seaman, acel suspin al brazilor, si al izvoarelor de pe Carpati”.
Mihai Eminescu, pe cand se afla in exil la Soveja, a fost publicata varianta cea mai de seama din evolutia baladei cu cateva mici modificari de V. Alecsandri in culegerea “Poezii Popolare” in anul 1852.



Este unul din miturile fundamentale ale literaturii populare, in literature romana, atestand existenta pastorala a poporului roman si viziunea francescan – panteista asupra mortii la individul roman.
Tema baladei o constituie o drama din lumea pastorala. Subiectul privit la suprafata este simplu, conflictul se naste intre 3 ciobani: unu-i moldovean, unu-i ungurean si altu-i vrancean.
Cel moldovean fiind obiectul de invidie al celorlalti 2, datorita vredniciei si iscusintei sale. Se pune astfel la cale omorul baciului moldovean, dar o mioara nazdravana a acestuia il instiinteaza, balada fiind fara deznodamant in cele mai multe variante.
Structura compozitionala a baladei cuprinde 2 parti: una epica in care sunt narate faptele si una lirico - testamentala in care se exprima gandurile si sentimentele ciobanului in fata mortii.
Motivele sunt in numar de sase: transhumantei, complotului, al mioarei nazdravane, al testamentului, alegoria nunta – moarte, al maicutei batrane.

“Pe-un picior de plai, pe-o gura de rai”

Structural motivele sunt impartite in 3 parti, cele 6 motive decurgand unul din altul legate prin conjunctiiile “dar”, “iar”, cu valoare copulativa sau adversativa.
Expozitiunea are caracter epic ce reprezinta imaginea cadrului national. Personajele sunt plasate in „spatiul infinit ondulat” intr-o atmosfera specifica inceputurilor, ritmul trohaic si rima imperecheata. Expozitiunea cuprinde motivul transhumantei de unde rezulta cele doua metafore, atmosfera calma, luminoasa si motivul omorului ce decurge superficial. Se observa de asemenea prezenta simetriilor si a cifrei fatidice 3. Putem afirma ca motivul omorului constituie intriga baladei  - urmeaza apoi dialogul dintre oita nazdravana si ciobanul moldovean.
Miorita apare personificata si sub raport compozitional si psihic, acest motiv este dramatic, sugerand in acelasi timp o perfecta armonie sporita de muzicalitate a versurilor: „Miorita laie, laie bucalaie” - diminutivele ce apar si dativul etic „Vor sa mi te-omoare”.
Raspunsul ciobanului constituie cea de-a treia parte a baladei si cuprinde motivul testamentului si al alegoriei moarte – nunta. Acum dialogul este convertit intr-un monolog liric in care isi exprima ultimele dorinte inaintea mortii (presupuse). Aceste dorinte constau in implinirea ritualului de inmormantare, de catre cei ramasi , indicand si locul ingroparii: „Aice pe-aproape / In strunga de oi / Sa fiu tot cu voi / In dosul stanii / Sa-mi aud canii”

Nu lipseste paralelismul evident in peisajul fluieraselor de un tragism rascolitor. Incarcatura poetica, maxima consta in motivul alegoriei moarte – nunta fiind cunoscut faptul ca tinerilor "nelumiti" li se organizeaza o inmormantare sub forma unei nunti.
Acest motiv contine sensuri filosofice din care rezulta tema fundamentala a baladei si anume – nu disparem in nefiinta, ci ne contopim cu fiinta cea mare a naturii. Din aceasta parte nu lipsesc elementele vegetale, minerale si animale, insemnand totalitatea naturii ce participa la nunta ciobanului: „C-o mandra craiasa / A lumii mireasa”. Printre metafore se remarca si personificarea prin prezenta unei idei conform careia, in acceptiunea populara daca, cade o stea, inseamna moartea cuiva. Conjunctia „iar” leaga acest motiv de motivul maicutei batrane care-si cauta fiul, motiv cu preponderenta functie estetica, caci nu lipseste portretul fizic al ciobanasului, ideal de frumos.

Se simte izul unui protest impotriva mortii premature. Portretul ciobanasului este redat prin intermediul stilului direct iar ca modalitate compozitionala, paralelismul enumeratiei, cele 4 gerunzii terminate in „cand” sugereaza un lung geamat dureros.

Balada se incheie cu aceeasi imagina alegorica a nuntii. Se poate ramane la o interpretare superficiala dar, numeroasele elemente comune, cum ar fi motivele de la inceputul baladei, existenta celor 3 personaje, din care doar unul este descris, tema fundamentala care seamana cu conceptia crestina despre moarte....

Referate Romana

Referate

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu