dacă există şi este finită, unde f : I → R, IÍR şi x0ÎI. A fost introdusă în 1665 de Newton (în legătură cu definirea vitezei
la un moment dat a unui mobil ce se mişcă neuniform şi nerectiliniu) şi de
Leibniz în 1673 (în legătură cu problema determinării tangentei la o curbă în
punctul x0. E: derivate of a function; F: deriveé (O.M.).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu