Moara cu Noroc - comentariu literar


Moara cu Noroc comentariu literar


Cele mai valoroase roade pe care le-a dat talentul de prozator al lui Slavici sunt cele din domeniul nuvelisticii.
Nuvelele sale au contribuit la progresul literaturii romane in directia oglindirii realiste a vietii sociale prin crearea de personaje representative care intruchipeaza conflictele si trasaturile esentiale ale acestei lumi.
In nuvelele lui Slavici gasim o reflectare ampla a vechii randuieli rurale, a obiceiurilor si datinilor, a credintelor si superstitiilor, un autentic tablou etnografic, psihologic si social al satului transilvanean.
O nuvela reprezentativa este “Moara cu Noroc”, tema acestei nuvele o constituie urmarile negative, consecintele morale pe care le are setea de inavutire asupra vietii sufletesti, asupra destinului omenesc, autorul fiind convins ca goana dupa avere, zdruncina viata omului producand multe necazuri, iar in cele din urma duce la pierzanie. Aceasta convingere este ilustrata cel mai bine in nuvela prin destinul cizmarului Ghita.
Nuvela “Moara cu Noroc” este scena de infruntare a doua personaje cu caractere puternice, carciumarul Ghita si samadaul Lica.
Saracia, pretuita de Slavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine echilibrul sufletesc al omului, devine la inceputul nuvelei “Moara cu Noroc” motiv de puternice framantari, dand lui Ghita un sentiment de inferioritate. Vrand sa scape de saracie, el nu dorea defapt sa se imbogateasca pentru a trai bine, ci pentru a fi cineva, pentru a fi respectat, se hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la Moara cu Noroc, unde se muta cu toata familia, nevasta, doi copii si soacra, dovedindu-se cat se poate de harnic si de priceput pentru a face rentabila noua sa indeletnicire.
Cand Ghita incepuse sa guste, cu intreaga familie bucuria ca a scapat de saracie, la Moara cu Noroc apare un personaj ciudat, Lica Samadaul.
 Ana, nevasta lui Ghita, intuieste ca Lica este”un om rau si primejdios”. In sinea lui si Ghita are aceeasi banuiala, dar dorinta de “a se face un om cu stare” l-a antrenat uneori direct, alteori indirect in afacerile necurate ale lui Lica. Chemat in fata judecatorului el “nu putea tagadui c-a avut daravele cu Lica si trebuia sa spuna toate cele petrecute si din doua una: ori Lica ajungea sa fie dovedit si pus la pedeapsa si atunci nici el, Ghita, ca om insotit cu un factor de rele nu putea sa scape cu obrazul curat, ori Lica scapa si atunci Ghita trebuia sa se teama de razbunarea lui”.
Judecata facuta in spiritul relatiilor burgheze, nu-l putea insa dovedi vinovat pe Lica, pentru ca el “stia sa-si aleaga stapanii si putea sa si-i aleaga dupa plac, deoarece nimeni nu stia sa pazeasca o turma si sa o vandal atat de bine ca dansul”.
Setea de razbunare a lui Ghita, necinstit de Lica, in cele din urma pana si in viata familiala nu mai poate fi stavilita.
Ghita stia acum ca Lica este un hot si un ucigas, ca el il pradase pe arendas, si ca tot el pusese la cale asasinarea acelei femei tinere, gasite in padure de jandarmul Pintea. Dupa multe framantari si ezitari, Ghita se hotaraste sa-l dea pe Lica prins caprarului Pintea, si el fost samadau si hot de codru, care se facuse anume jandarm pentru a se razbuna pe Lica.
Cei doi se inteleg spre ai intinde o cursa pentru a-l putea prinde cu banii si obiectele furate asupra lui. Ghita, il anunta, in taina, ca vrea sa mearga in oras si se ofera sa-i schimbe acolo galbeni si alte obiecte din aur. Fara a banui gandul ascuns, Lica vine la Moara cu Noroc, aducand cu el “aur si argintarie”. Sub pretextul ca pleaca la oras, Ghita merge si-l anunta pe Pintea. Intorcandu-se cu aceasta si alti doi jandarmi, il vede insa pe Lica plecand de la Moara cu Noroc si isi da seama ca a ratat orice prilej de a-l dovedi vinovat si ca onoarea familiei lui a fost intinata.
Ghita intelege acum ca nimic din cele ce s-au intamplat nu se mai pot indrepta si astfel o viata inceputa frumos, sfarseste intr-o tragedie ingrozitoare.
Cizmarul Ghita devenit carciumar la Moara cu Noroc, este un personaj caracterizat printr-o mare varietate de trasaturi sufletesti contradictorii, izvorate datorita atractiei spre imbogatire si dorintei de a ramane om cinstit.
El devine victima lui Lica numai pentru ca acesta-i descopera slabiciunea de “a tine la bani”; “se gandea la castigul pe care l-ar putea face in tovarasie cu Lica, vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienjeneau parca ochii de dragul acestui castig, pentru care ar fi fost gata sa-si puna, pe un an doi, capul in primejdie”.

In acele momente, Ghita regreta pentru prima oara in viata ca are sotie si copii “intaia oara in viata lui ar fi dorit sa n-aiba nevasta si copii, pentru ca sa poata zice: Prea putin imi pasa!”. Patima banului ii schimba viata lui Ghita.


Niciun comentariu:

Cauta pe site