Inflatia este un fenomen macroeconomic, care se manifesta prin cresterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor.
Tipuri de inflatie
Se disting doua tipuri de inflatie in litareatura economica:
a) Inflatia prin cerere - apare ca urmare a cresterii cererii agregate (CA), rezultand in urma sporirii veniturilor consumatorilor, prin cresterea salariilor si/sau reducerea impozitelor pe venituri si/sau a sporirii cheltuielilor statului de la buget, a investitiilor facute de diferite firme, a exporturilor, etc. Astfel ca prin cresterea cererii agregate va conduce la cresterea nivelului general al preturilor.
b) Inflatia prin costuri - are drept cauza cresterea costurilor, determinata de cresterea salariilor, cresterea preturilor la produsele importante (inflatia importata), cresterea impozitelor, etc. Aceasta provoaca o diminuare a ofertei agregate . Cererea agregata ramanand constanta (ca si ceilalti factori), rezulta o crestere a nivelului general al preturilor. In cazul inflatiei prin costuri, efectul asupra productiei si ocuparii este invers in raport cu cel al inflatiei prin cerere, conducand la scaderea productiei si la reducerea locurilor de munca.
Formele inflatiei
Delimitarea unor forme de manifestare a inflatiei este utila pentru a se putea aprecia implicatiile si importanta acestora. Astfel sunt cunoscute umatoarele forme ale inflatiei in functie de intensitatea de manifestare:
Inflatia moderata este caracterizata de o crestere lenta a preturilor. Rata anuala a inflatiei este sub 10% (inflatie cu o singura cifra). Aceasta forma de inflatie poate fi controlata, avand chiar unele efecte pozitive, prin relaxarea unor restrictii economice.
Inflatia galopanta numita adesea cu doua sau si cu 3 cifre. Acest tip de inflatie este semnalizat de un ritm anual de crestere a preturilor de peste 20%, iar uneori de cca. 100% sau chiar mai mare. Aceasta forma de inflatie conduce la erodarea increderii pe care o au oamenii in moneda si in institutiile monetare. Indivizii vor cauta sa detina mai degraba bunuri sau diferite valori in defavoarea banilor.
Hiperinflatia este considerata forma cea mai periculoasa a inflatiei, deoarece cresterile de preturi sunt explozive. Apare in general in situatii de crize majore: economice, politice, conflicte militare, etc. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele din timpul Razboiului Civil din SUA, din perioada interbelica, in Germania, sau din perioada conflictului bosniac din Iugoslavia. Se considera ca hiperinflatia nu poate fi oprita prin politici economice obisnuite, ci doar prin reforme economice profunde.
Metoda de calcul a inflatiei
Baza de calcul a inflatiei si a evolutiei acesteia o constituie indicele preturilor, deoarece inflatia este legata de cresterea generala a nivelului preturilor:
Modificarea preturilor unui bun poate fi masurata ca indice al preturilor:
Ip = (P1 / Po) x 100
sau ca ritm de crestere (modificare) a pretului:
rp = (ΔP / Po) x 100, unde:
P1,Po = nivelurile pretului in perioada curenta si in perioada de baza (de referinta)
ΔP = P1 - Po - variatia preturilor
Rata inflatiei metoda de calcul
Rata inflatiei se calculeaza ca ritm de variatie a preturilor pornind de la indicele general al preturilor bunurilor de consum:
Ri = IGP - 100
Ri = rata inflatiei
IGP = indicele general al preturilor
Baza de raportare poate fi lunara (rata lunara), trimestriala sau anuala.
Masuri de diminuare a efectelor negative ale inflatiei
Dintre masurile de control ale inflatiei se pot enumera:
Politici de control al cererii agregate: politica fiscala si politica monetara. Se urmareste reducerea cheltuielilor guvernamentale si cresterea impozitelor, reducandu-se asfel masa monetara, dar si cererea agregata.
Reducerea ofertei de bani cu ajutorul ratei dobanzii. Prin cresterea ratei dobanzii se va diminua cererea de moneda, iar o parte din banii aflati la agentii economici vor fi depusi in banci, deoarece dobanda castigata la depozite este mai mare.
Controlul preturilor si al venitului prin taxe si impozite. Statul poate reglementa preturile pentru bunurile furnizate de regiile economice. In plus poate impozita diferentiat profiturile considerate prea mari.
Stimularea cresterii ofertei agregate. In limitele utilizarii normale a factorilor de productie. Prin masuri de incurajare a ofertei se restabileste echilibrul dintre cantitatea de bunuri economice si masa de bani din economie.
Inflatia este un fenomen general de ajustare, de reducere a dezechilibrelor pe cale monetara. Mentinerea inflatiei in limitele unei rate de 3-4% pe an stimuleaza oferta si activitatile economice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu